Catedrala greco-catolică Schimbarea la Față din Cluj-Napoca a găzduit azi ceremonia care a marcat încheierea etapei eparhiale de beatificare a ultimului stareț greco-catolic al mănăstirii Nicula, Leon Manu. Liturghia a fost condusă de PS Claudiu Lucian Pop, episcop eparhial greco-catolic de Cluj-Gherla. Azi, vechea mănăstire greco-catolică, confiscată de comuniști, este folosită de Biserica Ortodoxă Română, care a refuzat să o retrocedeze proprietarilor de drept.
Leon Manu a fost una dintre cele mai importante personalități ale românilor ardeleni. El s-a născut în data de 1 aprilie 1883, în Căianu Mare. Ambii săi părinți erau învățători. La botez, el a primit numele de Iulian.
A urmat cursurile școlare elementare și apoi pe cele gimnaziale, iar apoi a devenit student al Academiei Teologice Greco-Catolice din Gherla, la Teologie pastorală. În anul 1905, el a decis să devină călugăr și și-a ales numele de Leon.
Leon Manu a intrat în mănăstirea de la Maria-Pocs, azi în Ungaria, în Ordinul Sfântului Vasile cel Mare. Este unul dintre cele mai importante ordine de rit bizantin din cadrul Bisericii Catolice. Pentru că, pe atunci, acest ordin nu era activ în Biserica Românî Unită cu Roma, Greco-Catolică, Leon Manu a devenit activ în Biserica Greco-Catolică Ruteană. A devenit chiar stareț al renumitei mănăstiri de la Maria-Pocs.
În anul 1910, în contextul reactivării ramurii românești a Ordinului Sfântului Vasile cel Mare, Leon Manu a renunțat la statutul său de la Maria-Pocs și a revenit în Transilvania. El a decis să reactiveze vechea mănăstire de la Prislop, din județul Hunedoara. Acolo, el a reparat biserica și a întemeiat o comunitate monahală cea a început să atragă un foarte mare număr de pelerini.
În anul 1918, Leon Manu a început să editeze un ziar românesc, ”Țara Hațegului”. El a fost ales și președinte al Consiliului Național Român din Hațeg, care asigura administrarea orașului. De asemenea, a condus delegația din Hațeg la Alba Iulia, la Marea Unire. Starețul Leon Manu a fost ales membru al Marelui Sfat Național Român, parlamentul regional al Transilvaniei.
Din anul 1919, el a fost nevoit să preia două parohii greco-catolice, unde slujise fratele său, mort de tuberculoză. Însărcinarea sa a durat până în anul 1920, când Leon Manu a primit misiunea de a se ocupa de nevoile spirituale ale românilor greco-catolici emigrați în America de Nord.
Drept urmare, el a fost numit preot în parohia greco-catolică românească ”Sfântul Mihail” din orașul Aurora din statul american Illinois. Parohia funcționează și azi, iar în Aurora există și în prezent două parohii greco-catolice românești.
Leon Manu a reparat și repictat biserica, a creat un cor și o fanfară și a fondat Clubul Atletic Român, care avea inclusiv echipe de fotbal și de baseball. În anul 1929, Iuliu Maniu, primul ministru al României, l-a invitat să revină în țară.
Drept urmare, în toiul Marii Crize Economice, Leon Manu a revenit în România, la mănăstirea Moisei, unde s-a preocupat de cateheza localnicilor și a început să transforme lăcașul monahal într-unul dintre cele mai importante centre de pelerinaje din Maramureș.
Fericitul Iuliu Hossu, cel care avea să devină primul cardinal român din istorie, l-a chemat pe Leon Manu în orașul Cluj și i-a încredințat cea de-a doua parohie greco-catolică din Cluj-Mănăștur, în 1934. Însă, în 1937, Iuliu Hossu a decis să îl numească stareț al mănăstirii greco-catolice de la Nicula, cel mai important loc de pelerinaj pentru români.
Leon Manu a rămas stareț al acestei mănăstiri până în anul 1948. Atunci, comuniștii au decis să suprime cu forța Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică. Toți episcopii greco-catolici, foarte mulți preoți, călugări, călugărițe și credincioși au fost arestați. Leon Manu a reușit să ascundă icoana făcătoare de minuni a Fecioarei Maria cu Pruncul Isus, înainte de descinderea comuniștilor, care au confiscat mănăstirea Nicula și au dat-o ortodocșilor, care erau complicii regimului bolșevic în tentativa de suprimare a Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică.
Leon Manu s-a ascuns în comuna Bucov, din județul Prahova. Clandestin, el a continuat să țină legătura cu Nunțiatura Apostolică din București, până la închiderea acesteia. De asemenea, a coordonat rezistența greco-catolică împotriva comunismului.
A fost arestat prima dată în 23 septembrie 1953. Leon Manu a fost închis, timp de un an și jumătate, la Cluj, Jilava și Timișoara. A fost eliberat în 16 februarie 1955, exact acum 70 de ani.
Fostul stareț de la Nicula s-a stabilit la Cluj, pe strada Voltaire, la numărul 20. În data de 13 august 1956, Leon Manu a luat parte la marea liturghie greco-catolică din fața Bisericii Piariștilor din Cluj, menită să demonstreze autorităților comuniste că Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, supraviețuiește în catacombe.
El a fost arestat o zi mai târziu. În anul 1957, Leon Manu a fost condamnat la nouă ani de închisoare. Însă nu a apucat să își execute pedeapsa în întregime. El a murit în închisoarea Gherla, în 23 martie 1958.
La 60 de ani de la moartea sa, în anul 2018, a început etapa eparhială a cauzei sale de beatificare. Un rol important în aceasta l-a avut doctorul în Istorie Ionuț Vida-Simiti, autorul unor volume excelente despre Leon Manu și despre Ordinul Sfântului Vasile cel Mare.
În cursul acestei etape, au fost găsite suficiente dovezi pentru a atesta faptul că Leon Manu a murit pentru credință și că meritele sale justifică ridicarea la cinstea altarelor. Acum, dosarul său va ajunge pe rolul Congregației pentru Cauzele Sfinților de la Vatican, care va decide asupra propunerii de beatificare a marelui reprezentant al Ordinului Sfântul Vasile cel Mare.
Citiți și:
